Monastirea Corbii de Piatra apare in documente, de la reinfiintarea ei in 1512 cu aceasta denumire. Dar, pe parcursul timpului, mai apare, din cand in cand si cu un alt nume: monastirea de la Meris sau monastirea Meris sau monastirea Merisul.
Denumirea Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, 'Adormirea Maicii Domnului' si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel'. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este gresita pentru ca hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel' a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, 'Sf. Ap. Petru si Pavel', intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal. Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel'.
Afirmatia conform careia unul din cele doua foste sfinte altare (cel din stanga) ar fi fost catolic este complet falsa. Absolut toate caracteristicile bisericii, arhitectura, pictura si configuratia celor 2 foste sfinte altare sunt dupa izvodul bizantin, ca sa nu mai spunem ca, fiecare graunte de gresie marturiseste cu glas mare, ca bisericuta rupestra respira prin toti porii, ortodoxie in stare pura.
Cele trei lacasuri rupestre, de la Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia NU formeaza un triunghi echilateral, asa cum sustin unele afirmatii care incearca sa creeze spectaculosul ieftin acolo unde el se afla de fapt, dar "curatit si lamurit de sapte ori" in cuptorul istoriei si care nu se descopera neaparat mintii ci mai degraba inimii.
Monastirea Corbii de Piatra nu are si nu a avut vreodata hramul "Izvorul Tamaduirii", analogie fortata cu monastirile Namaiesti si Cetatuia, tot in duhul celei dinainte, analogii care vor sa vada in cele trei sfinte monastiri altceva decat sunt ele de fapt: marturii ale dainuirii noastre ortodoxe pe aceste meleaguri.
Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lacasului de la Corbii de Piatra ca si asezamant monahal, era matusa voevodului Neagoe Basarab. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu mai apara surprinzatoare inchinarea monastirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe.
Tamplaria (usi, ferestre) nu a fost inlocuita (asa cum sustin unii din mai marii zilei, care nici macar nu au trecut pragul bisericii) pentru simplul fapt ca nu exista! Actuala tamplarie s-a pus ca urmare a concluziei la care au ajuns specialisti in restaurare conform careia stricaciunile de pe peretele nordic al bisericii au fost de cauzate de infiltratiile de apa, corelate cu inghetul din timpul iernii. S-au incercat toate felurile de incalzire pe timpul iernii dar fiecare facea mai mari pagube: soba cu lemne, facea fum si praf, radiatoarele electrice, din cauza umiditatii excesive s-au scurtcircitat si au luat foc iar radiatoarele pe baza de gaz sporeau umiditatea. La acestea se adauga faptul ca in urma incalzirii, apa din pereti si podea se evapora, transformand biserica in sauna, rezultand un condens care se depunea pe fresca de unde apa picura asa cum picura inaintea unei ploi de vara. Asa ca s-a recurs la aceasta lucrare care izoleaza foarte bine termic si, in urma acestei lucrari, din iarna lui 2003 temperatura in biserica nu a mai scazut vreodata sub +50 C. Acest fapt a avut un efect benefic asupra picturii care si-a mai revenit si chiar unele portiuni care pana acum erau ilizibile acum pot fi vazute.
Biserica rupestra a monastirii poate fi vizitata zilnic. In cazul in care nu gasiti deschis, la intrare sunt afisate numere de telefon la care va puteti anunta vizita si in cateva minute vi se va deschide. In tot cursul anului, in fiecare duminica sau zi de praznic se savarseste Sfanta Liturghie.
Denumirea Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este complet gresita. Hramul monastirii a fost, de la reinfiintarea ei la 23 Iunie 1512, 'Adormirea Maicii Domnului' si cu acest hram apare in documente pana in sec.XIX cand devine biserica de mir si cand a fost pus hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel'. La fel s-a intamplat si cu titulatura in aceasta perioada, in sec. XVI-XIX, locasul de la Corbii de Piatra purtand in documentele vremii totdeauna denumirea de monastire nu de schit, iar redeschiderea lui in 1996 se face sub aceeasi titulatura: Monastirea Corbii de Piatra. De aceea folosirea titulaturii Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel' este gresita pentru ca hramul 'Sf. Ap. Petru si Pavel' a fost pus cand nu mai era asezamant monahal, deci nu mai putea fi numit monastire sau schit, dar si datorita faptului ca, chiar daca acum s-a adaugat, cinstind memoria inaintasilor, al doilea hram, 'Sf. Ap. Petru si Pavel', intotdeauna numele unei monastiri este dat de hramul principal. Deci, daca ar fii sa numim si altfel sfantul locas decat cu titulatura lui oficiala, Monastirea Corbii de Piatra, in nici un caz insa cu cea de Schitul rupestru 'Sf. Ap. Petru si Pavel'.
Afirmatia conform careia unul din cele doua foste sfinte altare (cel din stanga) ar fi fost catolic este complet falsa. Absolut toate caracteristicile bisericii, arhitectura, pictura si configuratia celor 2 foste sfinte altare sunt dupa izvodul bizantin, ca sa nu mai spunem ca, fiecare graunte de gresie marturiseste cu glas mare, ca bisericuta rupestra respira prin toti porii, ortodoxie in stare pura.
Cele trei lacasuri rupestre, de la Corbii de Piatra, Namaiesti si Cetatuia NU formeaza un triunghi echilateral, asa cum sustin unele afirmatii care incearca sa creeze spectaculosul ieftin acolo unde el se afla de fapt, dar "curatit si lamurit de sapte ori" in cuptorul istoriei si care nu se descopera neaparat mintii ci mai degraba inimii.
Monastirea Corbii de Piatra nu are si nu a avut vreodata hramul "Izvorul Tamaduirii", analogie fortata cu monastirile Namaiesti si Cetatuia, tot in duhul celei dinainte, analogii care vor sa vada in cele trei sfinte monastiri altceva decat sunt ele de fapt: marturii ale dainuirii noastre ortodoxe pe aceste meleaguri.
Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lacasului de la Corbii de Piatra ca si asezamant monahal, era matusa voevodului Neagoe Basarab. Aceasta legatura de rudenie face ca sa nu mai apara surprinzatoare inchinarea monastirii, la cateva luni dupa redeschidere, domnitorului Neagoe.
Tamplaria (usi, ferestre) nu a fost inlocuita (asa cum sustin unii din mai marii zilei, care nici macar nu au trecut pragul bisericii) pentru simplul fapt ca nu exista! Actuala tamplarie s-a pus ca urmare a concluziei la care au ajuns specialisti in restaurare conform careia stricaciunile de pe peretele nordic al bisericii au fost de cauzate de infiltratiile de apa, corelate cu inghetul din timpul iernii. S-au incercat toate felurile de incalzire pe timpul iernii dar fiecare facea mai mari pagube: soba cu lemne, facea fum si praf, radiatoarele electrice, din cauza umiditatii excesive s-au scurtcircitat si au luat foc iar radiatoarele pe baza de gaz sporeau umiditatea. La acestea se adauga faptul ca in urma incalzirii, apa din pereti si podea se evapora, transformand biserica in sauna, rezultand un condens care se depunea pe fresca de unde apa picura asa cum picura inaintea unei ploi de vara. Asa ca s-a recurs la aceasta lucrare care izoleaza foarte bine termic si, in urma acestei lucrari, din iarna lui 2003 temperatura in biserica nu a mai scazut vreodata sub +50 C. Acest fapt a avut un efect benefic asupra picturii care si-a mai revenit si chiar unele portiuni care pana acum erau ilizibile acum pot fi vazute.
Biserica rupestra a monastirii poate fi vizitata zilnic. In cazul in care nu gasiti deschis, la intrare sunt afisate numere de telefon la care va puteti anunta vizita si in cateva minute vi se va deschide. In tot cursul anului, in fiecare duminica sau zi de praznic se savarseste Sfanta Liturghie.
Inceputurile vietii monahale la Corbii de Piatra sunt mai putin cunoscute. Se cunoaste faptul ca cele mai multe asezari monahale au aparut in locul altora mai vechi coborand pe firul istoriei pana in vremuri imemoriale. Asa vor fi stat lucrurile si cu monastirea de la Corbi, asezata in inima unei misterioase si extrem de timpurii vetre ascetice romanesti. Cu siguranta prima atestare documentara, 23 Iunie 1512, nu este si data infiintarii monastirii, existand informatii certe conform carora sfantul locas a existat si inainte de aceasta data. In chip cu totul minunat (pentru ca nu a fost niciodata restaurata!!!) biserica pastraeza inca parti mari de pictura: Deisis, Bunavestire, Jertfa lui Avraam, Nasterea Domnului, Intimpinarea Domnului, Invierea lui Lazar, Botezul Domnului, Schimbarea la Fata, Inaltarea Domnului, Arhanghelul Gavriil, Sfinti Militari, Iisus Emanuil. Caracteristicile stilistice, calitatea picturii, insotite in exclusivitate de inscriptii grecesti, coroborate cu stirile documentare, permit datarea cu certitudine a ansamblului in primele decenii ale sec. XIV, datare prin care Corbii de Piatra este locasul cu cea mai veche pictura din Tara Romaneasca.
Diaconul Pavel de Alep, care l-a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, in calitate de cronicar in calatoriile sale prin Tarile Romane, in 1658 viziteaza si bisericuta rupestra de la Corbi pe care ne-o descrie ca fiind "mica dar frumoasa, despre care se spune ca a fost ascunsa si apoi descoperita de un sfant eremit caruia i s-a aratat in vis si care venind aici o deschise; vechile zugraveli se pot inca vedea in ea si se savarseste aici regulat Liturghia. Faptul ca la 23 Iunie 1512 monastirea a fost redeschisa de monahia Magdalina, deci de o calugarita ci nu de un calugar sau eremit, ne indreptateste sa afirmam cu certitudine ca Pavel de Alep se refera la deschiderea monastirii Corbii de Piatra cu mult inainte de 23 Iunie 1512. Legenda redescoperirii bisericii poate fi ecoul unei realitati legate fie de inceputul asezarii monastice, cand o grota naturala a fost, poate, adaptata cultului de catre un eremit peregrin, fie de un moment situat dupa risipirea primei asezari monastice, dar anterior fazei ctitoricesti de la 23 Iunie 1512. Cel mai devreme aceasta perioada poate fi in sec. II, atunci cand unii istorici sustin ca biserica slujea crestinilor si de ascunzatoare, in acele vremuri de prigoana, pentru ca era foarte bine camuflata, intrarea facandu-se de-a busilea, printr-o usa mica, sapata in peretele nordic. Iar cel mai tarziu poate fi vorba de inceputul sec. XIV, atunci cand a si fost pictata biserica. Redeschiderea bisericii la inceputul sec.XIV presupune existenta unei vetre monahale la Corbi cu mult timp inainte de aceasta. Spunem "cu mult inainte deoarece, pentru a necesita interventia divina la descoperirea monastirii, trebuia ca sa treaca mult timp de la risipirea ei, astfel incat si memoria localnicilor dar si a locurilor sa nu mai retina existenta pe aceste meleaguri a unei monastiri. De altfel si legendele locului spun ca inainte de Basarab I a existat un alt ctitor, Harabo voda, iar un alt argument poate fii arhitectura bisericutei care deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Biserica de la Corbi se inrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia insa are particularitatea a doua sfinte altare pe un singur naos, prin care biserica rupestra este unica la noi in tara. Stim cu certitudine ca pictarea unei biserici a reprezentat chiar si in secolele mai apropiate de noi adica atunci cand existenta unor echipe de zugravi autohtoni nu poate fi pusa la indoiala o lucrare destul de costisitoare si e greu de crezut ca aducerea si remunerarea unei echipe de zugravi din afara a revenit in sarcina unei comunitati monastice. Astfel incat initiativa si fondurile unui ctitor ni se infatiseaza ca necesare si plauzibile. Data fiind epoca in care se situeaza stilistic pictura de la Corbi, dat fiind ca statul era interesat in mod cert in sprijinirea unor centre monahale ortodoxe la sud de Carpati si ca tot statul era cel mai in masura sa dispuna de resursele financiare trebuitoare, putem sa presupunem ca el a fost, cel putin, ctitorul picturii. In lumina acestor consideratii Basarab I Voievod din pomelnicul monastirii nu ne mai apare ca un nume de legenda, ci, in mod cert, drept ctitor real.
La 23 Iunie 1512, monahia Magdalina ( in mirenie Musa, fiica si sotie de boier, descendenta din familia boierilor Craiovesti si matusa vv Neaooe Basarab, proprietara erditara a mosiei de la Corbi) redeschide monastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchina domnitorului Neagoe Basarab, monastirea capatand astfel inca de la (re)infiintarea ei statutul de monastire domneasca. Astfel, dupa spusele lui Nicolae Iorga, monastirea Corbii de Piatra este prima monastire de calugarite infiintata la noi in tara. In Septembrie, acelasi an, domnitorul Neagoe Basarab inchina monastirea de la Corbi ctitoriei sale de suflet, monastirea Argesului, Corbii de Piatra devenind pana in secolul XVIII metocul acesteia. Dupa doar trei ani, la Corbi sunt adusi calugari, maicile mutandu-se la schitul Ostrov, unde, dupa moartea domnitorului, se va calugari si doamna Despina, sub numele de Platonida monahia.
La sud de pronaos este trapeza monastirii, daltuita la randu-i in piatra, despre care traditia afirma ca ii slujea domnitorului Neagoe vv. de divan, unde judeca diferite pricini si stingea anumite neintelegeri, atunci cand lua parte la praznicul hramului monastirii Corbii de Piatra, Adormirea Maicii Domnului .
In prima jumatate a sec. XVIII monastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii de romani, peste 200 de familii, veniti din Jina Sibiului, care si-au parasit locurile natale din cauza persecutiilor religioase la care erau supusi pentru ca respingeau unirea cu Roma (uniatia). La inceputul secolului urmator, biserica este modificata, luand infatisarea pe care o are si astazi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, cel care i-a asezat pe jinari la Corbi, daruindu-le biserica si toate posesiunile monastirii, ia hotararea de a mari sfantul locas, neincapator pentru noua comunitate, daltuind in stanca un pronaos de 5,5m/4,5m cu intrare spre Nord in naos. Se sparge zidul despartitor dintre cele doua sfinte altare, din care ia nastere noua sfanta masa (pe care se slujeste si astazi) si se construieste o noua catapeteasma, care va fi pictata de Stefan zugravul, la 06 Iunie 1814. Tot atunci se adauga al doilea hram bisericii, Sf. Ap. Petru si Pavel. Deasupra bisericii, incastrata in stanca este crucea de piatra de la 1700 iar in fata ei este paraclisul+clopotnita de la 1890. Mai jos de paraclis este o lespede de piatra despre care se crede ca ar fi fost jertfelnic dac. De asemenea, sunt presupuneri, ca in stanga Raului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc sar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, fiul lui Serb si tatal legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care avea sa pastreze pentru totdeauna blazonul corbului, tranformandul intr-un semn al regilor. O cronica ungureasca, a lui Bonfini, dupa ce afirma ca Iancu Corvinul Valahul este unul dintre marii eroi ai crestinatatii, vorbeste despre locul nasterii sale, despre plaiul numit al oii, cea mai frumoasa vale din Valachia Transalpina, unde Corvinii isi aveau obarsia. Inspirat din folclorul local, scriitorul Alexanru Odobescu cercetator pasionat si avizat al antichitatilor zonale consemna, intr-un raport din anul 1861, prezenta, la inceputul veacului XVII, a unei ostiri in preajma monumentului: La satul Corbi este o bisericuta sapata in stanca, unde se zice ca s-au adunat ramasitele ostirii lui Mihai Viteazul, dupa uciderea de la Turda.
In ultimul timp, in biserca se slujea rar, o data pe an, de Sf. Ap. Petru si Pavel, praznic care a fost preluat in mod eronat de evlavia localnicilor ca unic hram al bisericii. Hramul monastirii de la intemeierea ei a fost Adormirea Maicii Domnului, asa cum apare si in toate documentele ulterioare. Mutarea lui de la 15 August la 29 Iunie poate fi legata de hramul pe care il avea biserica jinarilor din satul natal, ori legata de numele vv Neagoe care prin documentul de la 17 Iunie 1517 face o donatie anuala monastirii de 700 aspri. Dupa trecerea la cele vesnice a noului ctitor, voevodul Neagoe Basarab, s-a preluat si s-a perpetuat traditia ca de 29 Iunie sa se faca parastasul ctitorului asa cum el insusi a cerut in actul de la 1517, ca dupa moartea lui sa i se faca parastas o data in an, in orice zi. Si pentru ca de 29 Iunie mergeau calugarii sa ia dania anuala a domnitorului, s-a mentinut aceasta zi si ca pomenire dupa moartea lui. Si, cu timpul, nemaislujindu-se in biserca decat la 29 Iunie, pentru traditia parastasului, s-a adoptat, probabil, acest praznic si ca hram al bisericii.
Astazi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grija a Prea Sfintiei Sale P.S Calinic Argesanul, de la 23 martie 2003 s-a reinnodat firul vietii monahale intrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrarile pentru construirea unui complex chinovial alcatuit din corp de chilii, paraclis si cladiri anexe, precum si pentru inceperea operei de restaurare a picturii, lucrari prin care vestitul locas de cult sa-si recapete, pe cit va fi cu putinta, stralucirea de odinioara.
Nota: Acest istoric este o compilatie din datele adunate de la Arhivele Nationale si din scrierile d.lui C.tin Radulescu-Codin, istoric, si ale d.nei Clara Laura Dumitrescu, critic de arta sau puse la dispozitie de preot Petre Grigorescu. Ierom. Ignatie Gorunescu
Diaconul Pavel de Alep, care l-a insotit pe patriarhul Macarie al Antiohiei, in calitate de cronicar in calatoriile sale prin Tarile Romane, in 1658 viziteaza si bisericuta rupestra de la Corbi pe care ne-o descrie ca fiind "mica dar frumoasa, despre care se spune ca a fost ascunsa si apoi descoperita de un sfant eremit caruia i s-a aratat in vis si care venind aici o deschise; vechile zugraveli se pot inca vedea in ea si se savarseste aici regulat Liturghia. Faptul ca la 23 Iunie 1512 monastirea a fost redeschisa de monahia Magdalina, deci de o calugarita ci nu de un calugar sau eremit, ne indreptateste sa afirmam cu certitudine ca Pavel de Alep se refera la deschiderea monastirii Corbii de Piatra cu mult inainte de 23 Iunie 1512. Legenda redescoperirii bisericii poate fi ecoul unei realitati legate fie de inceputul asezarii monastice, cand o grota naturala a fost, poate, adaptata cultului de catre un eremit peregrin, fie de un moment situat dupa risipirea primei asezari monastice, dar anterior fazei ctitoricesti de la 23 Iunie 1512. Cel mai devreme aceasta perioada poate fi in sec. II, atunci cand unii istorici sustin ca biserica slujea crestinilor si de ascunzatoare, in acele vremuri de prigoana, pentru ca era foarte bine camuflata, intrarea facandu-se de-a busilea, printr-o usa mica, sapata in peretele nordic. Iar cel mai tarziu poate fi vorba de inceputul sec. XIV, atunci cand a si fost pictata biserica. Redeschiderea bisericii la inceputul sec.XIV presupune existenta unei vetre monahale la Corbi cu mult timp inainte de aceasta. Spunem "cu mult inainte deoarece, pentru a necesita interventia divina la descoperirea monastirii, trebuia ca sa treaca mult timp de la risipirea ei, astfel incat si memoria localnicilor dar si a locurilor sa nu mai retina existenta pe aceste meleaguri a unei monastiri. De altfel si legendele locului spun ca inainte de Basarab I a existat un alt ctitor, Harabo voda, iar un alt argument poate fii arhitectura bisericutei care deriva tipologic din bisericile sala, cu doua altare, dedicate unui hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Biserica de la Corbi se inrudeste tipologic cu grupul de biserici rupestre din Capadocia insa are particularitatea a doua sfinte altare pe un singur naos, prin care biserica rupestra este unica la noi in tara. Stim cu certitudine ca pictarea unei biserici a reprezentat chiar si in secolele mai apropiate de noi adica atunci cand existenta unor echipe de zugravi autohtoni nu poate fi pusa la indoiala o lucrare destul de costisitoare si e greu de crezut ca aducerea si remunerarea unei echipe de zugravi din afara a revenit in sarcina unei comunitati monastice. Astfel incat initiativa si fondurile unui ctitor ni se infatiseaza ca necesare si plauzibile. Data fiind epoca in care se situeaza stilistic pictura de la Corbi, dat fiind ca statul era interesat in mod cert in sprijinirea unor centre monahale ortodoxe la sud de Carpati si ca tot statul era cel mai in masura sa dispuna de resursele financiare trebuitoare, putem sa presupunem ca el a fost, cel putin, ctitorul picturii. In lumina acestor consideratii Basarab I Voievod din pomelnicul monastirii nu ne mai apare ca un nume de legenda, ci, in mod cert, drept ctitor real.
La 23 Iunie 1512, monahia Magdalina ( in mirenie Musa, fiica si sotie de boier, descendenta din familia boierilor Craiovesti si matusa vv Neaooe Basarab, proprietara erditara a mosiei de la Corbi) redeschide monastirea de la Corbii de Piatra, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, pe care o inchina domnitorului Neagoe Basarab, monastirea capatand astfel inca de la (re)infiintarea ei statutul de monastire domneasca. Astfel, dupa spusele lui Nicolae Iorga, monastirea Corbii de Piatra este prima monastire de calugarite infiintata la noi in tara. In Septembrie, acelasi an, domnitorul Neagoe Basarab inchina monastirea de la Corbi ctitoriei sale de suflet, monastirea Argesului, Corbii de Piatra devenind pana in secolul XVIII metocul acesteia. Dupa doar trei ani, la Corbi sunt adusi calugari, maicile mutandu-se la schitul Ostrov, unde, dupa moartea domnitorului, se va calugari si doamna Despina, sub numele de Platonida monahia.
La sud de pronaos este trapeza monastirii, daltuita la randu-i in piatra, despre care traditia afirma ca ii slujea domnitorului Neagoe vv. de divan, unde judeca diferite pricini si stingea anumite neintelegeri, atunci cand lua parte la praznicul hramului monastirii Corbii de Piatra, Adormirea Maicii Domnului .
In prima jumatate a sec. XVIII monastirea devine biserica de mir, ca urmare a asezarii in jurul ei a unei puternice colonii de romani, peste 200 de familii, veniti din Jina Sibiului, care si-au parasit locurile natale din cauza persecutiilor religioase la care erau supusi pentru ca respingeau unirea cu Roma (uniatia). La inceputul secolului urmator, biserica este modificata, luand infatisarea pe care o are si astazi. Atunci, arhiereul Iosif de Sevasta, cel care i-a asezat pe jinari la Corbi, daruindu-le biserica si toate posesiunile monastirii, ia hotararea de a mari sfantul locas, neincapator pentru noua comunitate, daltuind in stanca un pronaos de 5,5m/4,5m cu intrare spre Nord in naos. Se sparge zidul despartitor dintre cele doua sfinte altare, din care ia nastere noua sfanta masa (pe care se slujeste si astazi) si se construieste o noua catapeteasma, care va fi pictata de Stefan zugravul, la 06 Iunie 1814. Tot atunci se adauga al doilea hram bisericii, Sf. Ap. Petru si Pavel. Deasupra bisericii, incastrata in stanca este crucea de piatra de la 1700 iar in fata ei este paraclisul+clopotnita de la 1890. Mai jos de paraclis este o lespede de piatra despre care se crede ca ar fi fost jertfelnic dac. De asemenea, sunt presupuneri, ca in stanga Raului Doamnei, pe Plaiul de Mijloc sar afla ruinele castelului lui Voicu Corvin, fiul lui Serb si tatal legendarului Iancu Corvin de Hunedoara, cel care avea sa pastreze pentru totdeauna blazonul corbului, tranformandul intr-un semn al regilor. O cronica ungureasca, a lui Bonfini, dupa ce afirma ca Iancu Corvinul Valahul este unul dintre marii eroi ai crestinatatii, vorbeste despre locul nasterii sale, despre plaiul numit al oii, cea mai frumoasa vale din Valachia Transalpina, unde Corvinii isi aveau obarsia. Inspirat din folclorul local, scriitorul Alexanru Odobescu cercetator pasionat si avizat al antichitatilor zonale consemna, intr-un raport din anul 1861, prezenta, la inceputul veacului XVII, a unei ostiri in preajma monumentului: La satul Corbi este o bisericuta sapata in stanca, unde se zice ca s-au adunat ramasitele ostirii lui Mihai Viteazul, dupa uciderea de la Turda.
In ultimul timp, in biserca se slujea rar, o data pe an, de Sf. Ap. Petru si Pavel, praznic care a fost preluat in mod eronat de evlavia localnicilor ca unic hram al bisericii. Hramul monastirii de la intemeierea ei a fost Adormirea Maicii Domnului, asa cum apare si in toate documentele ulterioare. Mutarea lui de la 15 August la 29 Iunie poate fi legata de hramul pe care il avea biserica jinarilor din satul natal, ori legata de numele vv Neagoe care prin documentul de la 17 Iunie 1517 face o donatie anuala monastirii de 700 aspri. Dupa trecerea la cele vesnice a noului ctitor, voevodul Neagoe Basarab, s-a preluat si s-a perpetuat traditia ca de 29 Iunie sa se faca parastasul ctitorului asa cum el insusi a cerut in actul de la 1517, ca dupa moartea lui sa i se faca parastas o data in an, in orice zi. Si pentru ca de 29 Iunie mergeau calugarii sa ia dania anuala a domnitorului, s-a mentinut aceasta zi si ca pomenire dupa moartea lui. Si, cu timpul, nemaislujindu-se in biserca decat la 29 Iunie, pentru traditia parastasului, s-a adoptat, probabil, acest praznic si ca hram al bisericii.
Astazi, la Corbii de Piatra, prin purtarea de grija a Prea Sfintiei Sale P.S Calinic Argesanul, de la 23 martie 2003 s-a reinnodat firul vietii monahale intrerupt acum mai bine de 200 de ani, scopul acestui demers fiind acela de a demara lucrarile pentru construirea unui complex chinovial alcatuit din corp de chilii, paraclis si cladiri anexe, precum si pentru inceperea operei de restaurare a picturii, lucrari prin care vestitul locas de cult sa-si recapete, pe cit va fi cu putinta, stralucirea de odinioara.
Nota: Acest istoric este o compilatie din datele adunate de la Arhivele Nationale si din scrierile d.lui C.tin Radulescu-Codin, istoric, si ale d.nei Clara Laura Dumitrescu, critic de arta sau puse la dispozitie de preot Petre Grigorescu. Ierom. Ignatie Gorunescu
Sfanta Monastire Corbii de Piatra
Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sf. Voievod Neagoe Basarab, Sf. Apostoli Petru si Pavel
Localitatea Corbi, Cod 117285; Jud. Arges
Rutier: DN 73C, Curtea de Arges - Campulung Muscel, spre Est pana la Domnesti (22 km), apoi ramificatie la stanga spre Nucsoara (Domnesti - Stanesti - Corbsori - Corbi, 11km)
Cont in LEI deschis la Raiffeisen Bank, Filiala Domnesti, Arges:
Staret: Ieromonah Ignatie Gorunescu - Telefon: 0745.05.94.05
Posibilitati de cazare, la aprox. 8km distanta:
WEB: http://www.corbiidepiatra.ro
Hram: Adormirea Maicii Domnului, Sf. Voievod Neagoe Basarab, Sf. Apostoli Petru si Pavel
Localitatea Corbi, Cod 117285; Jud. Arges
Rutier: DN 73C, Curtea de Arges - Campulung Muscel, spre Est pana la Domnesti (22 km), apoi ramificatie la stanga spre Nucsoara (Domnesti - Stanesti - Corbsori - Corbi, 11km)
Cont in LEI deschis la Raiffeisen Bank, Filiala Domnesti, Arges:
- RO41RZBR0000060003084352
Staret: Ieromonah Ignatie Gorunescu - Telefon: 0745.05.94.05
Posibilitati de cazare, la aprox. 8km distanta:
WEB: http://www.corbiidepiatra.ro
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu